LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic
EMITENT – PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 22 noiembrie 2006
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) administrator – autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și asigură administrarea faunei cinegetice;
b) armă de vânătoare – armă de foc a cărei caracteristică și utilizare sunt reglementate de administrator;
c) atribuire în gestiune – acțiunea prin care administratorul dă dreptul și obligația de gestionare a faunei de interes cinegetic, în condițiile prezentei legi;d) braconaj – tentativa sau acțiunea desfășurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată cu rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor prezentei legi;
e) capcană autorizată – orice dispozitiv, instalație sau fileu de capturare a exemplarelor de faună cinegetică, a cărui utilizare este reglementată de administrator;
f) câine hoinar – câine găsit liber în fondul cinegetic, care nu face parte din categoria câinilor de vânătoare și nu poartă semn distinct care să ateste acest fapt, al cărui stăpân nu poate fi identificat la acel moment;g) câine de vânătoare – câine utilitar, a cărui utilizare în fondul cinegetic, exclusiv de către vânători, este reglementată de administrator;
h) cotă de recoltă – numărul de exemplare din fauna de interes cinegetic aprobat anual de către administrator pe specii și gestionar până la data de 15 aprilie pentru specia căprior și până la 15 mai pentru celelalte specii admise la vânătoare, care se poate vâna în cadrul unui fond cinegetic;
i) efectiv optim – numărul de exemplare aparținând unei specii din fauna cinegetică, care habitează într-un fond cinegetic, într-o anumită structură populațională, și asigură conservarea speciilor, produce minimum de pagube și nu prezintă risc pentru populația umană;
j) Consiliu Național de Vânătoare – organismul de avizare și consultare, cu autoritate științifică în domeniul cinegetic, care este format din reprezentanții instituțiilor publice și private cu atribuții în domeniul faunei cinegetice și al mediului de viață al acesteia;
k) drept de vânătoare – dreptul statului de administrare a faunei cinegetice în condițiile legii;